Lucrarea de față prezintă și analizează, din perspectiva interculturală, normele, valorile și pattern-urile specifice societăților colectiviste și individualiste în contextul manifestării relațiilor dintre sexe. Din acest punct de vedere, sunt evidențiate stereotipurile și prejudecățile existente în raporturile de putere.

În 2015 se împlinesc 80 de ani de la apariţia în România a primei cărţi care are în titlu sintagma „opinie publică”. Este vorba despre lucrarea „Opinia publică. Analiza condiţiilor şi aspectelor ei” de Constantin Sudețeanu (1935). În cele opt decenii care ne despart de la data publicării lucrării profesorului clujean au fost puse în circulaţie câteva cărţi despre opinia publică, prea puţine şi diferite ca valoare ştiinţifică. Ce aduce nou lucrarea de faţă este perspectiva psihosociologică în care este abordat acest fenomen. Ea readuce în discuţie valoarea şi limitele sondajelor de opinie publică în preajma alegerilor parlamentare de anul viitor.

În carte se împletesc temele clasice ale unui curs de psihosociologie (comportamentul colectiv, comportamentul prosocial și altruismul, comportamentul agresiv și violența, grupul, decizia de grup, gândirea de grup, relațiile interpersonale sau influența socială) cu altele, mai puțin întâlnite (moda și consumul, utilizarea celebrităților în publicitate și comportamentul consumatorului sau comunicarea nonverbală).

În lucrarea de faţă ne propunem să realizăm analiza etiologiei violenţei în familie, luând în considerare valorile şi normele sociale promovate în anumite perioade şi de către anumite culturi, rolul socializării în funcţie de gen, formele de violenţă domestică, cauzele tergiversării incriminării legale, precum şi circumstanţele care au determinat considerarea acestei forme de violență ca reprezentând o problemă socială.