Cartea prezintă unele legi și legități cu un grad mare de generalitate, evoluții și momente, cazuri de aplicare a designului și a esteticii la mărfuri, cu scopul de a-l implica pe fiecare cititor în cercetarea și valorificarea legate de activitatea de comerț (produs, ambient comercial, grafică publicitară), de problemele privind estetica produsului.

Pentru că în lumea reală și în sfera tranzacțiilor comerciale, în special, deciziile semnificative sunt luate în contexte situaționale complexe și incerte, lucrarea aceasta: abordează aspecte legate de mecanismul tranzacțional, de practici anticoncurențiale și de concurență neloială; redă principalele modalități de transmitere a dreptului de proprietate industrială în tranzacțiile comerciale și limitele aferente, precum și câteva contracte comerciale uzuale în tranzacțiile comerciale și condițiile de validitate a acestora; relevă importanța deosebită a secretelor comerciale în condițiile actuale de business; expune metodele și instrumentele de plată utilizate în tranzacțiile comerciale, cu avantajele și dezavantajele asociate pentru fiecare parte implicată în tranzacție; tratează titlurile comerciale de valoare și posibilitățile de tranzacționare a acestora; analizează premisele riscului în tranzacțiile comerciale, dar și posibilitățile de management al acestuia.

Lucrarea cuprinde o suită de probleme de mare importanță, cu ancorare în științe ale naturii și social-economice consacrate, de unde sunt preluate elemente aplicative specifice, care constituie fundamentele studiului grupelor de mărfuri.
Cartea se adresează studenților Facultății de Comerț, în special, și ai facultăților economice, în general, fiind utilă și altor specializări, ca și specialiștilor din comerț și din variatele domenii ale practicii.

Retorica lucrării este construită în jurul consumului, analizat nu dintr-o perspectivă utilitaristă, ca banal mijloc de satisfacere a nevoilor, ci prin prisma noii sale valențe, de valoare în sine, pe care a dobândit-o în societatea capitalistă a ultimelor decenii ale secolului XX.

Modelul de consumerism etic este propus ca reper în adoptarea unui comportament de consum responsabil, în măsură să contribuie la dezvoltarea durabilă, iar conceptele de „Fairtrade” și „Rainforest” sunt aduse în discuție ca garanții ale unor practici agricole și comerciale echitabile.