Filosofie şi Economie. Vol. 5: Antropologie şi comportament economic; homo oeconomicus versus homo reciprocans

Volumul Antropologie şi comportament economic: homo œconomicus versus homo reciprocans încheie seria lucrărilor colective apărute sub titulatura generică Filosofie şi Economie. Proiectul de cercetare cu acelaşi nume a debutat în anul 2015 şi s-a concretizat prin publicarea, la Editura ASE, a patru volume colective: Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane (2015); Filosofie şi Economie. Etică şi raţionalitate economică (2016); Filosofie şi Economie. Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane (2017) şi Filosofie şi Economie. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic (2018). Volumele care au văzut deja lumina tiparului constituie rezultatul activităţii de cercetare fundamentală, desfăşurată de membrii Centrului de Cercetare ai Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice în colaborare cu cercetătorii din Institutul de Filosofie şi Psihologie ,,Constantin Radulescu-Motru” al Academiei Române, condus de acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.

În discursul economic heterodox din ultimele decenii, paradigma deficientă a lui homo œconomicus a fost substituită progresiv cu unele mult mai „reale”: homo reciprocans, homo donatur sau homo religiosus. În prelungirea criticilor articulate până în prezent în literatura de specialitate, studiile reunite în prezentul volum propun delimitarea, analiza şi critica paradigmei homo œconomicus din perspectiva unor abordări distincte (uneori provocatoare) subsumate antropologiei economice şi culturale, economiei comportamentale, economiei instituţionale, economiei politice şi economiei ecologice.