Analiza cost-beneficiu (ACB) reprezintă un instrument de evaluare a oportunităţii unor politici publice sau proiecte publice de investiţii, care este pe cât de bine cunoscut şi întipărit în practică publică (cel puţin invocat, dacă nu aplicat la rigoare), pe atât de pasibil de critici, îndoieli ce privesc, mai degrabă, nevoia continuă de a găsi instrumente alternative în situaţii de vădită nepotrivire a ACB cu varii contexte date

Lucrarea, bine structurată, cu un nivel calitativ ridicat prin valoarea informației științifice, prezintă o analiză a teoriilor clasice și moderne privind politica de finanțare. Pe lângă analiza teoriilor clasice, s-a pus accentul pe cele două teorii utilizate în prezent pentru a explica politica de finanțare: teoria semnalului și teoria de agent (în cadrul companiilor listate la Bursa de Valori din București).

Lucrarea îşi propune studiul progresiv al comportamentelor descrise de teoria pieţelor de capital, de la cele propuse de teoria pieţelor eficiente până la comportamentele haotice şi cele specifice teoriei pieţelor fractale, investigând şi posibilitatea previzionării comportamentului seriilor de timp financiare prin intermediul conceptelor şi instrumentelor inteligenţei artificiale (reţele neurale artificiale, logica fuzzy, sisteme hibrid neuro-fuzzy).

Lucrarea examinează relevanța diferitelor variabile frecvent folosite în explicarea și identificarea tipului de relație dintre RSC și performanța companiilor listate la Bursa de Valori București.

Subiectul abordat în această carte, creşterea economică, este de relevanţă evidentă, fiind un element central al tuturor programelor macroeconomice. Prezentarea modelelor clasice şi moderne de creştere economică aduce în lumină pârghiile prin care sectorul public şi cel privat pot contribui la stimularea economiei reale.