Culture, interculturalité, communication et milieu d’affaires

Lucrarea este concepută pentru un public alcătuit din studenţi şi absolvenţi ai institutelor economice, interesaţi să se perfecţioneze în comunicarea interculturală, din formatori sau din orice altă categorie profesională sensibilă la beneficiile (auto)pregătirii permanente.

Alegerea cadrului teoretic, a situaţiilor cu rol ilustrativ şi a activităţilor (facultative) propuse după temele abordate, privind în principal managementul resurselor umane, marketingul sau strategiile de funcţionare a unei echipe multiculturale, s-a bazat, în primul rând, pe miza majoră a predării/învăţării limbilor străine, în particular a francezei, în universităţile cu profil economic: realizarea unei conexiuni între conţinuturile studiate şi nevoile profesionale ale întreprinderilor care lucrează în plan internaţional. De aici şi necesitatea investigării unei reţele conceptuale vizând gestionarea problemelor legate de întâlnirea cu parteneri având concepţii sau stiluri de a conduce o afacere diferite, chiar divergente, totodată şi o abordare interculturală, o serie de tehnici de analiză şi de negociere capabile să asigure reuşita interacţiunilor interculturale, dar şi strategii de evitare a unor obstacole, cauzate în general de viziunea etnocentrică ori de persistentele reprezentări stereotipe aferente, respectiv crearea de similarităţi atunci când echipa profesională este cultural eterogenă.

Modulele lucrării alternează reflecţiile teoretice privind o serie de modele culturale şi aplicaţiile lor la lumea întreprinderii, interculturalitatea în sens de interacţiune intersubiectivă, dar şi dobândirea competenţei de comunicare interculturală, cu ilustrări şi propuneri de activităţi tocmai pentru a stimula practicarea limbii străine într-un mediu profesional, ai cărui protagonişti se ghidează după diverse referinţe culturale.

În ultimă instanţă, lucrarea se doreşte a fi o pledoarie pentru o educaţie care valorizează etica egalitară, mai cu seamă la nivelul atitudinilor adoptate pe parcursul comunicării profesionale şi, simultan, al modului de a gândi şi de a practica dialogul. Pe de altă parte, o etică egalitară stimulează reciprocitatea în materie de înţelegere şi de toleranţă, dar şi eforturile în direcţia construirii unui set de sensuri comune tuturor actorilor, fundamental pentru acţiunile sinergetice necesare realizării proiectului profesional pe care aceştia şi l-au asumat.