Lucrarea analizează şi detaliază conceptele specifice contabilităţii prin adordarea graduală a informaţiilor, de la cele mai simple şi mai cunoscute noţiuni către noţiunile şi termenii specifici limbajului contabil: structuri ale situaţiilor financiare, analiză contabilă, ciclul contabil; utilizatorii acestui material vor putea înţelege procesul de înregistrare al tranzacţiilor şi evenimentelor şi prezentarea lor în situaţiile financiare.

Lucrarea oferă o modalitate originală de abordare a problematicii referitoare la conceptele şi practicile specifice controlului financiar, respectiv a expertizei contabile, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Fără a detalia în mod excesiv valentele informaţionale ale domeniului analizat, materialul surprinde aspecte variate.

Cartea este un instrument de lucru deosebit de util, ce vine în sprijinul studenţilor dornici de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în ceea ce priveşte auditul intern în contextul guvernanței corporative, în special din segmentul sectorului bancar.
Totodată, ea furnizează practicienilor din zona instituţiilor bancare  informaţii extrem de utile în ceea ce priveşte impactul auditului intern asupra performanţelor financiar-bancare şi modul în care pot contribui la accentuarea rolului acestuia în eficientizarea activităţii.

În cele două volume ale lucrării Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene, autorii au urmărit să prezinte, în principal, diverse fragmente din reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, însoţite de aplicaţii practice care au legătură cu acestea. În plus, pentru o imagine cât mai completă, abordarea contabilă este însoţită de extrase din codul fiscal şi legea societăţilor.

Aceste două cărți se vând doar împreună, ca set compus din două volume ale unei aceleiași lucrări.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.