Cartea surprinde problematica complexă şi delicată a sistemelor de control de gestiune, urmărind o serie de obiective: analiză critică a instrumentelor controlului de gestiune utilizate la nivel naţional şi internaţional; necesitatea implementării unui sistem de control de gestiune; posibilităţile de implementare a unor sisteme de control de gestiune, în contextul mediului românesc; dificultăţile de implementare şi post-implementare; tentaţiile şi riscurile denaturării informaţiilor în controlul de gestiune; identificarea şi  analizarea anumitor metode de contabilitate creativă în controlul de gestiune.

În aceste două volume, autorii prezintă contabilitatea ca limbaj al afacerilor, deoarece contabilitatea oferă și comunică informații despre evoluția afacerilor fiecărei companii. Cititorul va descoperi cum este codificat și cum poate decodifica limbajul afacerilor cu ajutorul contabilității.

Cele două volume ale lucrării CONTABILITATE (volumul 1: Concepte, principii și reguli specifice reprezentării contabile și volumul 2: Modelarea contabilă a activităților economice) se vând doar împreună.

Cartea surprinde problematica complexă a referenţialului contabil internaţional, constituindu-se într-o nouă provocare adresată studenţilor şi profesorilor, experţilor şi auditorilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor, altfel spus, tuturor celor care cotizează pentru promovarea în mediul românesc a unei contabilităţi moderne.

Ediția este bilingvă (română/engleză).

În cele două volume ale lucrării Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene, autorii au urmărit să prezinte, în principal, diverse fragmente din reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, însoţite de aplicaţii practice care au legătură cu acestea. În plus, pentru o imagine cât mai completă, abordarea contabilă este însoţită de extrase din codul fiscal şi legea societăţilor.

Aceste două cărți se vând doar împreună, ca set compus din două volume ale unei aceleiași lucrări.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.