Pornind de la ideile anterioare, în care se prezintă conflictul dintre teoria unicităţii puterii şi teoria separaţiei puterilor, lucrarea abordează aspectele legate de aplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativă în cadrul entităţilor din România. Pentru a îndeplini acest obiectiv al cercetării, în cadrul acestei lucrări sunt analizate principiile internaţionale privind guvernanţa corporativă, prin prisma normelor naţionale.

Contabilitatea (menţionată şi de Marin Sorescu, ca titlu al uneia dintre poeziile sale) este o lume a cifrelor. Totuşi, putem gândi şi dincolo de ele. Într-o lume în continuă schimbare, consumăm resurse în loc să încercăm să le câştigăm. Prin urmare, prezenta lucrare aduce în lumina reflectoarelor conceptele de guvernanţă corporativă, responsabilitate socială şi sustenabilitate, care au pătruns în viaţa organizaţiilor, în cele mai multe cazuri aducând multiple beneficii, în special pe linia satisfacţiei şi a atitudinii pozitive a tuturor părţilor interesate.

Prin conţinutul său, cartea se adresează, în primul rând, studenţilor din învăţământul economic, dar şi celor care doresc să cunoască şi să aprofundeze acest domeniu ce reprezintă o condiţie “sine qua non” a funcţionării organizaţiei.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.