Lucrarea oferă o modalitate originală de abordare a problematicii referitoare la conceptele şi practicile specifice controlului financiar, respectiv a expertizei contabile, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Fără a detalia în mod excesiv valentele informaţionale ale domeniului analizat, materialul surprinde aspecte variate.

Pornind de la ideile anterioare, în care se prezintă conflictul dintre teoria unicităţii puterii şi teoria separaţiei puterilor, lucrarea abordează aspectele legate de aplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativă în cadrul entităţilor din România. Pentru a îndeplini acest obiectiv al cercetării, în cadrul acestei lucrări sunt analizate principiile internaţionale privind guvernanţa corporativă, prin prisma normelor naţionale.

Prin conţinutul său, cartea se adresează, în primul rând, studenţilor din învăţământul economic, dar şi celor care doresc să cunoască şi să aprofundeze acest domeniu ce reprezintă o condiţie “sine qua non” a funcţionării organizaţiei.

Cartea se identifica printr-un set de contribuţii semnificative care vizează: studierea stadiului actual al cunoaşterii privind provocările actuale ale controlului de gestiune şi, în special, analizele critice ale celor mai importante instrumente; studierea implicaţiilor culturale în definirea obiectivelor şi adoptarea unor sisteme de control de gestiune; descrierea contextului naţional actual, în scopul identificării necesitaţilor, dificultăţilor şi oportunităţilor privind implementarea practică a unui sistem de control de gestiune; proiectarea unui sistem de control de gestiune care să fie adecvat necesitaţilor anumitor tipuri de organizaţii; prezentarea proceselor de implementare efectivă a unor sisteme de control de gestiune, inclusiv a efectelor şi comportamentelor generate; identificarea şi prezentarea unui set de tehnici de contabilitate creativă, în contextul  practic al sistemelor implementate, inclusiv consecinţele asupra calităţii informaţiei contabile.

Lucrarea analizează, pe de o parte, realizările şi limitele privind procesul de convergenţă contabilă internaţională, iar, pe de altă parte, evoluţia raportării financiare în contextul aplicării standardelor internaţionale de raportare financiară la nivel mondial. Este explicat totodată rolul contabilităţii şi al raportării financiare într-un moment aparte, cel al crizei economice mondiale. România, ca o componentă a ansamblului economic internaţional, este parte integrantă a tuturor schimbărilor intervenite (globalizare, convergență contabilă, criză).