Cartea „Filiere agroalimentare” se adresează studenților economiști, dar  poate fi utilizată și de specialiștii care lucrează în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în institute de cercetare și de consultanță, având drept scop asigurarea metodologiei pentru studierea filierelor produselor agroalimentare, de la planificarea producției până la distribuția finală și  consum. Metodologia simplă, ușor de urmărit și de aplicat, va reprezenta fundamentul proiectelor economice pe teme privind studierea unei filiere agroalimentare din punctul de vedere al marketingului.

Cartea prezintă principalele aspecte ale problemei alimentare în lume, dintr-o abordare conceptuală şi ca demers practic de estimare a stării securităţii şi siguranţei alimentare. Conţinutul lucrării oferă studenţilor, cercetătorilor, specialiştilor în domeniu, precum şi altor persoane care lucrează în domeniul economiei şi politicilor agroalimentare posibilitatea să se informeze cu privire la instrumentele şi mecanismele agriculturii şi pieţei agricole mondiale, resursele funciare, umane şi tehnico-materiale ale agriculturii mondiale şi caracteristicile acestora, problemele alimentare în lume, subalimentaţia şi supraalimentaţia, comerţul mondial cu produse agroalimentare etc.

Ecotehnologiile reprezintă totalitatea tehnologiilor din activitățile socioeconomice prin a căror utilizare se protejează mediul înconjurător.
Conform legii, protecția mediului este ansamblul acțiunilor de ocrotire și îmbunătățire a mediului înconjurător, de protejare și gospodărire judicioasă a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, fauna, flora și eșantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. Ea este un concept care se întâlnește în fiecare domeniu de activitate – industrie, agricultură, transport, comerț etc.
Protecția mediului nu trebuie confundată cu ecologia, care este o știința biologică de sinteză ce studiaza conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din factorii de mediu, precum și structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice și supraindividuale (populații, biocenoze) și a ecosistemelor.

Autorii au căutat formularea de răspunsuri la următoarele trei probleme: consolidarea tendinţei de armonizare a politicii de mediu cu căile, mijloacele de creştere şi dezvoltare economico-socială; structura instrumentelor de operaţionalizare a politicii de mediu din perspectiva complementarităţii, dar şi a prevalenței; posibilităţile de exprimare, măsurare a integrării politicii de mediu şi de dezvoltare economico-socială cu ajutorul unor indicatori specifici.

Necesitatea studierii și înțelegerii, de către studenți, a aspectelor teoretice și practice ale proceselor de asigurare cu resurse materiale și ale distribuției produselor agroalimentare este dată de concurența puternică ce apare pe piața produselor agroalimentare odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (aderarea economiei agroalimentare românești la piața agricolă comună).