Utilizând metoda analizei de discurs, lucrarea îşi propune să determine caracteristicile discursului publicitar din revistele franţuzeşti din prima decadă a secolului XXI. În acest scop, au fost analizate câte două exemplare din publicaţiile editate în această perioadă, care se adresează unor categorii diverse de public, şi anume: revistele pentru femei, revistele de afaceri, cele educaţionale, ştiinţifice, precum şi revistele politice de dreapta şi de stânga.

Cartea îşi propune să răspundă la nevoile pe termen scurt şi pe termen lung ale studenţilor din anul III al programului de limbi moderne aplicate, adică să-i ajute, pe de o parte, să se pregătească pentru examenul de licenţă şi, pe de altă parte, să le furnizeze cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a comunica în lumea afacerilor.

Lucrarea este concepută pentru un public alcătuit din studenţi şi absolvenţi ai institutelor economice, interesaţi să se perfecţioneze în comunicarea interculturală, din formatori sau din orice altă categorie profesională sensibilă la beneficiile (auto)pregătirii permanente.

Modulele lucrării alternează reflecţiile teoretice privind o serie de modele culturale şi aplicaţiile lor la lumea întreprinderii, interculturalitatea în sens de interacţiune intersubiectivă, dar şi dobândirea competenţei de comunicare interculturală, cu ilustrări şi propuneri de activităţi tocmai pentru a stimula practicarea limbii străine într-un mediu profesional, ai cărui protagonişti se ghidează după diverse referinţe culturale.

Lucrarea este scrisă de un colectiv de autori care sunt membri ai Departamentului de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, lingvişti specializaţi în comunicarea profesională, care folosesc variate limbi moderne pentru a comunica atât academic, cât şi pentru a-i învăţa pe studenţii universităţii noastre diversele limbi pe care le folosim în lumea globalizată în care trăim astăzi.

Autoarele acestei cărți vor să demonstreze nu doar că putem discuta despre lucruri care ţin de domenii de avangardă şi de graniţă ale dezvoltării economice şi sociale, ci şi că este de datoria noastră morală şi profesională să discutăm despre aceste aspecte în limba română, ţinând-o astfel conectată la conversaţiile profesionale care se desfăşoară astăzi în lume.