Cartea, ap\u0103rut\u0103 sub egida ASE, \u00een prestigioasa editur\u0103 pentru literatura economic\u0103 autentic\u0103, este o foarte binevenit\u0103 ofert\u0103 editorial\u0103 pentru multe categorii de cititori.<\/p>\n
Primii sunt studen\u0163ii, masteranzii sau chiar doctoranzii \u00een \u015ftiin\u0163e economice, care vor beneficia de o lucrare de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 av\u00e2nd foarte consistente structur\u0103ri \u00een plan didactic, de natur\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 preg\u0103tirea fundamental\u0103 a viitorilor speciali\u015fti \u00een organizarea \u015fi func\u0163ionarea performant\u0103 a afacerilor.<\/p>\n
Practicienii, \u00eendeosebi cei care conduc \u015fi decid mecanismele economiei (la orice scar\u0103), vor avea \u00een bibliotec\u0103 o minienciclopedie a p\u00e2rghiilor \u015fi mecanismelor dezvolt\u0103rii economice, cu valen\u0163e excelente at\u00e2t \u00een planul teoriei economice moderne, c\u00e2t \u015fi al practicilor de politic\u0103 comercial\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n
Oamenii obi\u015fnui\u0163i, de toate v\u00e2rstele, preocupa\u0163i s\u0103 se informeze continuu, din surse de calitate, asupra tendin\u0163elor evolu\u0163iei lumii contemporane \u015fi, mai ales, asupra consecin\u0163elor pe care (ca \u015fi catalizatori sau fr\u00e2ne ale dezvolt\u0103rii) le pot avea pe termen lung politicile economice; cartea aceasta va \u00eensemna pentru cititor o foarte bun\u0103 surs\u0103 de informare \u015fi documentare.<\/p>\n
Garan\u0163ia celor afirmate mai sus o sus\u0163ine Cartea de vizit\u0103 a colectivului de autori, alc\u0103tuit din cadre didactice de mare prestigiu, cu to\u0163ii foarte buni speciali\u015fti \u00een rela\u0163ii economice interna\u0163ionale de la ASE Bucure\u015fti \u015fi Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu: Dumitru Miron, profesor universitar doctor, directorul revistei Jurnalul cercet\u0103rii doctorale \u00een \u015ftiin\u0163e economice \u015fi membru al Team Europe, Valentin Cojanu, profesor universitar doctor, editor al revistei de economie \u015fi filosofie a \u015ftiin\u0163ei Journal of Philosophical Economics, Clara Volintiru este conferen\u0163iar universitar doctor, Andreea Vass, lector universitar doctor, pre\u015fedinte al organiza\u0163iei neguvernamentale Ini\u0163iativa pentru Competitivitate (INACO) \u015fi Sorin Burnete, profesor universitar doctor la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu.<\/p>\n
Lucrarea este structurat\u0103 \u00een opt capitole, \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00eentr-o succesiune \u015fi tratare logic\u0103, echilibrat\u0103 \u015fi excelent asezonat\u0103 cu studii de caz \u015fi exemplific\u0103ri din realitatea nemijlocit\u0103, ce asigur\u0103 o armonizare profesionist\u0103 a elementelor teoretice cu cele faptice.<\/p>\n
\u00cen capitolul \u00eent\u00e2i se realizeaz\u0103 o excelent\u0103 introspec\u0163ie asupra economiei mondiale, cu scopul identific\u0103rii perspectivelor evolu\u0163iei sistemului comercial interna\u0163ional. Tratarea abordeaz\u0103 \u015fi caut\u0103 r\u0103spunsuri la problemele cardinale pe care le genereaz\u0103 provoc\u0103rile secolului XXI, \u00eentre care globalizarea \u015fi integrarea comercial\u0103, respectiv liberalizarea \u015fi protec\u0163ionismul (\u00eendeosebi neoprotec\u0163ionismul) se circumscriu unui fenomen nou, din ce \u00een ce mai pregnant: decalajul dintre temeinicia fundamentelor teoretice \u015fi volatilitatea realit\u0103\u0163ilor practice care se ad\u00e2nce\u015fte tot mai mult; ca un corolar al acestor abord\u0103ri, autorii formuleaz\u0103 r\u0103spunsuri pertinente la \u00eentrebarea \u201ece ar trebui f\u0103cut pentru a fr\u00e2na \u00eenclina\u0163ia spre protec\u0163ionism\u201d, subliniind necesitatea cre\u015fterii coeren\u021bei \u015fi a legitimit\u0103\u0163ii institu\u0163iilor actualei guvernante globale, a transparen\u0163ei \u015fi credibilit\u0103\u0163ii m\u0103surilor facilitate prin mecanismele lor de negociere, implementare \u015fi supraveghere \u015fi, mai ales, a punerii \u00een aplicare cu rapiditate a angajamentelor asumate.<\/p>\n
Capitolul cel mai important al c\u0103r\u0163ii este consacrat analizei principalelor instrumente de politic\u0103 comercial\u0103. \u00cen aceast\u0103 parte a lucr\u0103rii este vizibil\u0103 \u015fi l\u0103udabil\u0103 str\u0103dania profesorilor autori de a induce \u00een percep\u0163ia cititorului o g\u00e2ndire economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, care s\u0103 se constituie \u00een postamentul sustenabil, temeinic fundamentat al deciziilor de politic\u0103 economic\u0103. Este bine \u015ftiut faptul c\u0103 politic\u0103 comercial\u0103, una dintre cele mai importante componente ale func\u0163iei externe a statelor suverane, are \u00een portofoliu trei obiective esen\u0163iale: promovarea intereselor economice ale \u0163\u0103rii respective, sus\u0163inerea echilibrului economico-financiar \u015fi a dezvolt\u0103rii economice durabile, sustenabile. Vom reg\u0103si \u00een panoplia instrumentelor de politic\u0103 comercial\u0103 ce fac obiectul analizei p\u00e2rghii dintre cele mai diverse: de la cele clasice (taxe vamale, contingente, licen\u0163e etc.), ce sunt examinate p\u00e2n\u0103 la cele mai mici detalii tehnice, p\u00e2n\u0103 la cele noi, sau modernizate ori rafinate pentru a trece c\u00e2t mai discret prin sit\u0103 angajamentelor externe definite prin negocieri interna\u0163ionale. Cele dou\u0103 categorii de efecte ale aplic\u0103rii ansamblului m\u0103surilor de politic\u0103 comercial\u0103 \u2013 liberalizarea, respectiv protec\u0163ia \u2013 produc pe termen scurt efecte foarte puternice, l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 sunt solu\u0163ii infailibile.<\/p>\n
Pe termen lung, efectele cele mai benefice pentru promovarea intereselor na\u0163ionale se ob\u0163in prin politicile de sus\u0163inere a competitivit\u0103\u0163ii produc\u0163iei autohtone \u015fi de dezvoltare echilibrat\u0103 a economiei. Politica por\u0163ilor deschise produce efecte benefice asupra consumului, dar poate genera g\u00e2tuirea sau chiar dispari\u0163ia unor ramuri de produc\u0163ie indigene, cu efecte grave, unele insurmontabile \u2013 at\u00e2t \u00een plan economic, c\u00e2t mai ales social \u2013 pe termen lung. Arhitectura protec\u0163iei economiei na\u0163ionale prin intermediul instrumentelor politicii comerciale \u2013 subliniaz\u0103 autorii \u2013 trebuie corelat\u0103 cu obiectivele macroeconomice strategice. Optim ar fi ca, \u00een procesul de elaborare a pachetului de instrumente protec\u0163ioniste, s\u0103 se porneasc\u0103 de la analize cuprinz\u0103toare, s\u0103 se eviden\u0163ieze sectoarele economice care sunt sau trebuie s\u0103 devin\u0103 viabile \u00een raport cu principalele trenduri din economie. \u00cen acest mod, ar spori eficacitatea m\u0103surilor de politic\u0103 comercial\u0103, fie ele protec\u0163ioniste sau promo\u0163ionale, deciziile macroeconomice ar deveni mai realiste, pun\u00e2ndu-se accent pe componenta strategic\u0103 a comportamentului public \u00een materie de politici comerciale. Corelarea nivelului \u015fi naturii protec\u0163iei cu priorit\u0103\u0163ile macroeconomice minimizeaz\u0103 costurile protec\u0163ionismului \u015fi contribuie la optimizarea structurilor productive, \u00een condi\u0163iile \u00een care se diminueaz\u0103 \u015fi efectele de autoalimentare \u015fi cele autogeneratoare derivate din ac\u0163iunile grupurilor de interese favorabile acestui tip de comportament macroeconomic. Cu at\u00e2t mai dificil se dovede\u015fte \u00een prezent s\u0103 se stabileasc\u0103 scala oportunit\u0103\u0163ilor de dezvoltare, s\u0103 se fac\u0103 un clasament al viabilit\u0103\u0163ii viitoare a unor sectoare ale economiei \u015fi s\u0103 se decid\u0103 ce dispune \u015fi ce nu de avantaje comparative sau competitive.<\/p>\n
Pentru c\u0103 tema impune aceasta, analiza sistemului de taxe vamale, a efectelor pe care acestea le produc (asupra produc\u0103torilor \u015fi consumatorilor indigeni, asupra bugetului de stat, dar \u015fi asupra rela\u0163iilor cu partenerii externi), se realizeaz\u0103 printr-o \u00eempletire prolific\u0103 pentru calitatea mesajului a aspectelor teoretice \u015fi metodologice cu cele de ordin tehnic, practic nemijlocit; pe aceast\u0103 cale cititorul va \u00een\u0163elege \u00een profunzime \u00eentregul mecanism al p\u00e2rghiilor fiscale \u015fi financiare, efectele (bune \u015fi rele) pe care acestea le produc, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t mai ales pe termen lung. Reprezent\u0103rile grafice \u015fi exemplific\u0103rile cifrice cimenteaz\u0103 argumenta\u0163ia \u015fi asigur\u0103 o \u00een\u0163elegere temeinic\u0103 a tuturor efectelor economico-financiare pe care le genereaz\u0103 politicile comerciale externe.<\/p>\n
Un capitol interesant \u015fi original, at\u00e2t prin tematic\u0103, dar \u015fi prin abordare, aprofundeaz\u0103 efectele macroeconomice ale protec\u0163ionismului, precum \u015fi o problem\u0103 de mare actualitate \u015fi important\u0103: tranzi\u0163ia de la cre\u015fterea economic\u0103 la prosperitatea (bun\u0103starea) economic\u0103. Sunt numeroase (poate prea numeroase) studiile care limiteaz\u0103 analizele asupra evolu\u0163iei \u2013 \u00een plan economic \u2013 a societ\u0103\u0163ii contemporane la cre\u015fterea economic\u0103, judecat\u0103 exclusiv prin dinamica Produsului Intern Brut. Realit\u0103\u0163ile arat\u0103, iar studiul la care ne referim se num\u0103r\u0103 printre cele care semnaleaz\u0103 \u015fi demonstreaz\u0103 c\u0103 o asemenea abordare mascheaz\u0103 o mare parte a distorsiunilor societale care se produc ca urmare a acestei concep\u0163ii, ast\u0103zi dep\u0103\u015fite. Conform prescrip\u0163iilor teoriei economice clasice, se consider\u0103 c\u0103 prosperitatea economic\u0103 la nivel na\u0163ional este asimilat\u0103 cu suma prosperit\u0103\u0163ii economice a tuturor agen\u0163ilor economici care opereaz\u0103 \u00eentr-un anumit teritoriu economic. Statistic discut\u00e2nd, afirma\u0163ia este just\u0103. Ce ne facem \u00eens\u0103 cu faptul c\u0103 prosperitatea la nivelul unei economii nu se reflect\u0103 direct \u00een prosperitatea tuturor indivizilor sau \u00een puterea lor de cump\u0103rare. Realit\u0103\u0163ile arat\u0103 c\u0103 dinamica mai \u00eenalt\u0103 a cre\u015fterii economice este atins\u0103 doar cu pre\u0163ul unei inegalit\u0103\u0163i de venit \u015fi bun\u0103stare. Judec\u00e2nd acest fenomen prin prisma indicatorului GINI (cu ajutorul c\u0103ruia se evalueaz\u0103 dispersia veniturilor la nivelul unei economii, relev\u00e2nd clivajul dintre ponderea tot mai mic\u0103 a popula\u0163iei ce de\u0163ine o c\u00e2time tot mai mare din veniturile totale), observ\u0103m c\u0103 asump\u0163ia lui Pareto (arhicunoscuta rela\u0163ie: 20% din popula\u0163ie de\u0163inea 80% din venituri), cunoa\u015fte \u2013 prin realit\u0103\u0163ile de azi \u2013 accentu\u0103ri ce pot deveni focare de mari tensiuni sociale. Apreciem c\u0103 fiind foarte util\u0103 abordarea \u015fi demonstra\u0163ia din acest capitol, prin care autorii \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u00eengrijorarea cu privire la sustenabilitatea procesului de generare a bun\u0103st\u0103rii pe care \u00eel administreaz\u0103 deciden\u0163ii din unele \u0163\u0103ri. Rezolvarea ecua\u0163iei devine pe zi ce trece o problem\u0103 tot mai complex\u0103, deoarece politicile menite s\u0103 echilibreze distribu\u0163ia veniturilor \u00eentr-o economie sau s\u0103 realizeze echitate social\u0103, trebuie totu\u015fi s\u0103 respecte, \u00een acela\u015fi timp, cerin\u0163ele func\u0163iei de maximizare a utilit\u0103\u0163ii economice. \u00cen context, dat fiind rolul major al comer\u0163ului exterior ca factor al cre\u015fterii economice, implicit al bun\u0103st\u0103rii, acest capitol se \u00eencheie cu o analiz\u0103 foarte pragmatic\u0103 a efectelor macroeconomice ale barierelor comerciale, privite \u00een dinamica lor.<\/p>\n
Un alt capitol este consacrat analizei comer\u0163ului exterior din perspectiva macroeconomic\u0103. Aceast\u0103 parte a lucr\u0103rii are pe frontispiciu o idee de importan\u0163\u0103 maxim\u0103 pentru strategii politicilor economice din orice \u0163ar\u0103: dezvoltarea economic\u0103 durabil\u0103, echilibrat\u0103, trebuie s\u0103 asigure un grad \u00eenalt de bun\u0103stare nu doar oamenilor care tr\u0103iesc \u00een prezent, ci \u015fi genera\u0163iilor urm\u0103toare; acest deziderat trebuie s\u0103 fie unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii economice ale oric\u0103rei na\u0163iuni. Pentru argumentarea c\u00e2t mai complet\u0103 a efectelor comer\u0163ului exterior asupra \u00eentregii economii na\u0163ionale, studiul abordeaz\u0103 toate fa\u0163etele problemei, \u00eencep\u00e2nd de la conturile na\u0163ionale, balan\u0163a de pl\u0103\u0163i \u015fi cea comercial\u0103, cursul de schimb \u015fi principalele cauze ale dezechilibrelor \u015fi mecanismele men\u0163inerii (sau cauzele pierderii) echilibrului sau costurile reechilibr\u0103rii economiei na\u0163ionale. Dezvolt\u0103rile con\u0163inute \u00een acest capitol sunt bine sus\u0163inute de argumentele teoriei economice, precum \u015fi de numeroase \u015fi relevante exemplific\u0103ri de ordin practic.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103toarele capitole, a c\u0103ror succesiune \u015fi tratare sunt de factur\u0103 s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 \u00een\u0163elegerea de ansamblu a mecanismelor politicilor comerciale, sunt examinate dou\u0103 coordonate foarte precise: politicile comerciale ca factor al dezvolt\u0103rii \u015fi, pentru \u0163\u0103rile av\u00e2nd calitatea de membru, mecanismele \u015fi implica\u0163iile politicii comune a Uniunii Europene. \u00cen cel dint\u00e2i se ofer\u0103 cititorului o trecere \u00een revist\u0103 (un scurt istoric ce cuprinde perioada preindustrial\u0103, industrial\u0103 \u015fi modern\u0103) a op\u0163iunilor fa\u0163\u0103 de interven\u0163ia statului \u00een materie de politic\u0103 comercial\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte argument\u0103rile teoretice, c\u00e2t \u015fi realit\u0103\u0163ile economice, urmat\u0103 de o analiz\u0103 a teoriilor moderne asupra avantajelor \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163ilor folosirii politicii comerciale ca factor al dezvolt\u0103rii: disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile pie\u0163elor \u015fi\/sau protec\u0163ia unor sectoare de mare poten\u0163ial economic. Ultima parte a capitolului con\u0163ine dou\u0103 exemplific\u0103ri relevante prin studiile de caz asupra experien\u0163ei Japoniei \u015fi Vietnamului, de \u00eempletire a motiva\u0163iei economice cu cea social\u0103 \u00een folosirea instrumentelor de politic\u0103 comercial\u0103. \u00cen capitolul urm\u0103tor, tratarea politicii comerciale comune a UE are alocat un con\u0163inut ideatic mai sintetic, preponderente fiind accentele pe elementele de mare importan\u0163\u0103 \u00een dinamica reglement\u0103rilor \u015fi a institu\u0163iilor europene \u00een acest domeniu; aceast\u0103 op\u0163iune a colectivului de autori este determinat\u0103 de specificul planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ale programelor de la Facultatea de Rela\u0163ii Economice Interna\u0163ionale, care cuprind mai multe discipline speciale consacrate politicilor comune ale Uniunii Europene.<\/p>\n
Un capitol de mare actualitate studiaz\u0103 efectele pe care globalizarea le produce asupra comer\u0163ului interna\u0163ional; sunt astfel privite cu exigen\u021ba \u015fi clarviziunea specialistului chestiuni cardinale cum sunt: pie\u0163ele na\u0163ionale \u015fi globalizarea, muta\u0163ii ce se petrec \u00een diviziunea interna\u0163ional\u0103 a muncii, modific\u0103rile importante ce se petrec \u00een diviziunea interna\u0163ional\u0103 a muncii, modific\u0103rile importante ce se produc \u00een ceea ce prive\u015fte ciclul (interna\u0163ional) de via\u0163\u0103 al produselor, schimb\u0103rile necesare cu privire la legisla\u0163ia concuren\u0163ei, rolul companiilor multina\u0163ionale ce func\u0163ioneaz\u0103 \u00een economiile emergente, rolul investi\u0163iilor externe, \u00eendeosebi folosirea acestora ca mijloc de eludare a legisla\u0163iei na\u0163ionale, problemele noi ale propriet\u0103\u0163ii intelectuale, noile probleme sociale (merg\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la abordarea problemelor de etic\u0103 \u015fi drepturile omului), problemele protec\u0163iei mediului (mai ales efectele globaliz\u0103rii asupra periclit\u0103rii echilibrului mediului ambiant).<\/p>\n
Ultimul capitol este consacrat studiului procesului de integrare a pie\u0163elor. Fragmentarea spa\u0163iului economic pe o suprafa\u0163\u0103 geografic\u0103 mai \u00eentins\u0103, rezultat al aplic\u0103rii barierelor comerciale, dar \u015fi al existen\u0163ei unor administra\u0163ii diferite sau culturi diferite, era p\u00e2n\u0103 nu demult exprimat\u0103 prin tabloul unor tranzac\u0163ii \u00eentre \u0163\u0103ri care ob\u0163in, \u00een diferite propor\u0163ii, c\u00e2\u015ftiguri din schimburile externe. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00eencepe s\u0103 se modifice sub impactul organiz\u0103rii moderne a activit\u0103\u0163ilor economice. Spa\u0163iul se comprim\u0103 din ce \u00een ce mai mult, distan\u0163ele se acoper\u0103 din ce \u00een ce mai rapid \u015fi mai pu\u0163in costisitor: eliminarea barierelor din calea schimburilor \u015fi a circula\u0163iei factorilor, progresul uria\u015f \u00een transporturi (logistic\u0103, infrastructur\u0103, tehnologie) \u015fi mijloacele de comunica\u0163ii, transform\u0103ri ale naturii economiei \u015fi produselor schimbate c\u0103tre un con\u0163inut prevalent digital. At\u00e2t timp c\u00e2t tendin\u0163ele spre globalizare se men\u0163in, specializarea interna\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 fie conceput\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu al schimburilor modificat de la o reprezentare \u201e\u021b\u0103ri vs. \u021b\u0103ri\u201d c\u0103tre o reprezentare \u201eaglomer\u0103ri \u015fi re\u0163ele\u201d. Aglomer\u0103rile economice \u2013 depozitare ale unor active precum cuno\u015ftin\u0163ele, condi\u0163ii istorice specifice, afinit\u0103\u0163i culturale \u2013 \u015fi re\u0163elele \u2013 circuite (lan\u0163uri) ale proceselor de produc\u0163ie integrate \u00een rolul de alocare a resurselor \u015fi crearea de valoare ad\u0103ugat\u0103. C\u00e2\u015ftigurile din schimb devin mai degrab\u0103 un rezultat al optimiz\u0103rii organiz\u0103rii activit\u0103\u0163ii economice \u00een teritoriu dec\u00e2t datorat pie\u0163ei. Prezum\u0163iile clasice cu privire la existen\u0163a unui comportament uniform \u2013 o cauz\u0103 anumit\u0103 va conduce mereu la acelea\u015fi rezultate, indiferent de particularit\u0103\u0163ile istorice sau sociale, \u015fi a unei pie\u0163e abstracte \u2013 competi\u0163ia liber\u0103 ce conduce c\u0103tre st\u0103ri optime prin eliminarea exceselor sau deficien\u021belor (de cerere \u015fi ofert\u0103) ale actorilor anonimi \u2013 erau considerate, p\u00e2n\u0103 nu demult, suficiente pentru a explica ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe pia\u0163\u0103. Acea pia\u0163\u0103 va \u00eenceta s\u0103 mai existe, \u00een orice form\u0103 material\u0103 (sau geografic\u0103); ea va deveni o conven\u0163ie ce urm\u0103re\u015fte modularea comportamentului economic \u00een competi\u0163ie. Aceast\u0103 abordare cuprinde dezvoltarea unor idei novatoare cum sunt: formarea cluburilor, integrarea comercial\u0103 merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la integrarea economic\u0103 \u015fi chiar politic\u0103. Partea final\u0103 a acestui capitol cuprinde o sintez\u0103 de foarte bun\u0103 calitate a celor mai noi concep\u0163ii cu privire la teoriile zonelor monetare optime.<\/p>\n
Lucrarea se caracterizeaz\u0103 printr-o acurate\u0163e remarcabil\u0103 a textului (fie c\u0103 este vorba de o simpl\u0103 clasificare, argumenta\u0163ie, disput\u0103 de opinii teoretice sau exemplific\u0103ri cifrice). Este deci agreabil\u0103 pentru lectur\u0103; chiar \u015fi cititorul cel mai pu\u0163in avizat va avea posibilitatea s\u0103 cunoasc\u0103 numeroase din \u201etainele\u201d economiei interna\u0163ionale moderne.<\/p>\n
Cartea este foarte \u00eengrijit tehnoredactat\u0103, con\u0163in\u00e2nd, al\u0103turi de textul obi\u015fnuit, numeroase casete \u00een care sunt prezentate exemplific\u0103ri de actualitate, de factur\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 argumenta\u0163iile teoretice sau exemplele numerice. Fiecare capitol con\u0163ine la final recomand\u0103ri bibliografice suplimentare.<\/p>\n
Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103 va fi o reu\u015fit\u0103, prin impactul \u015fi aportul de \u201evaloare nou\u0103\u201d pe care-l aduce, ceea ce ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 va fi bine primit\u0103 de cititori.<\/p>\n
Prof. univ. dr. Gheorghe Ciobanu<\/p>\n
Universitatea Babe\u015f-Bolyai<\/p>\n
<\/p>\n