Sociologia educaţiei. Ediţia a doua, revăzută şi adăugită
30,30 lei
Lucrarea se adresează unor categorii diverse de persoane implicate, la diferite niveluri, în sistemul de educaţie al societăţii contemporane (politicieni, manageri, profesori, părinţi, creatori ai unor programe educative, studenţi), cărora le pune la dispoziţie un aparat conceptual, o metodologie de analiză, sugestii şi instrumente de cercetare a determinărilor sociale pe care trebuie să le ia în consideraţie în conceperea şi în desfăşurarea muncii lor.
Lucrarea se adresează unor categorii diverse de persoane implicate, la diferite niveluri, în sistemul de educaţie al societăţii contemporane (politicieni, manageri, profesori, părinţi, creatori ai unor programe educative, studenţi), cărora le pune la dispoziţie un aparat conceptual, o metodologie de analiză, sugestii şi instrumente de cercetare a determinărilor sociale pe care trebuie să le ia în consideraţie în conceperea şi în desfăşurarea muncii lor.
Ea oferă instrumente conceptuale şi metodologice adecvate pentru analiza sociologică a diferitelor subsisteme ale educaţiei, precum şi pentru proiectarea unor programe educative cerute de specificul mediului social al şcolii. Cartea este concepută după principiul diferenţierii progresive, pornind de la analiza sistemului de educaţie, că întreg, şi continuând cu examinarea componentelor sale, din ce în ce mai restrânse: sistemul de învăţământ, instituţia şcolară, familia, clasa de elevi, grupurile şcolare s.a.
Fiecare dintre cele patru părţi ale lucrării îşi propune să-l ajute pe cititor în dobândirea unor competențe specifice cercetării educaţiei din perspectivă sociologică. Primele două părţi îi familiarizează pe cititori cu abordarea macrosociologică a educaţiei, şi îi ajută să înţeleagă, de exemplu, modul în care fenomenele sociale cotidiene din şcoli sunt influenţate de politica şcolară a momentului şi de istoria întregului sistem educativ românesc. Secţiunea a treia, intitulată „Abordarea microsociologică a educaţiei”, pune în evidenţă principalele variabile sociale ale eficienţei unei şcoli, privită ca organizaţie, şi ajută la înţelegerea cauzelor pentru care unele şcoli sunt mai performante decât altele, chiar şi atunci când, aparent, îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare. Partea a patra, „Şcoala şi comunitatea”, conţine cunoştinţele necesare înţelegerii colaborării şcolii cu alte instituţii ale educaţiei, îndeosebi cu familia şi cu instituţiile comunităţii locale.









