În cele două volume ale lucrării Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene, autorii au urmărit să prezinte, în principal, diverse fragmente din reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, însoţite de aplicaţii practice care au legătură cu acestea. În plus, pentru o imagine cât mai completă, abordarea contabilă este însoţită de extrase din codul fiscal şi legea societăţilor.

Aceste două cărți se vând doar împreună, ca set compus din două volume ale unei aceleiași lucrări.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.

Cartea se identifica printr-un set de contribuţii semnificative care vizează: studierea stadiului actual al cunoaşterii privind provocările actuale ale controlului de gestiune şi, în special, analizele critice ale celor mai importante instrumente; studierea implicaţiilor culturale în definirea obiectivelor şi adoptarea unor sisteme de control de gestiune; descrierea contextului naţional actual, în scopul identificării necesitaţilor, dificultăţilor şi oportunităţilor privind implementarea practică a unui sistem de control de gestiune; proiectarea unui sistem de control de gestiune care să fie adecvat necesitaţilor anumitor tipuri de organizaţii; prezentarea proceselor de implementare efectivă a unor sisteme de control de gestiune, inclusiv a efectelor şi comportamentelor generate; identificarea şi prezentarea unui set de tehnici de contabilitate creativă, în contextul  practic al sistemelor implementate, inclusiv consecinţele asupra calităţii informaţiei contabile.

În contextul societăţilor comerciale, noţiunile de transparență şi responsabilitate trebuie înţelese într-un cadru normativ larg, care vizează aspecte precum guvernanţa corporativă, instrumentele financiare, sistemul contabil, responsabilitatea socială sau performanţa de mediu.