Pe parcursul a cinci capitole, începând cu speciile vegetale și animale, devize tehnologice, amenajarea terenului pentru irigații și alimentația animalelor domestice, cartea oferă 14 lucrări extrem de utile, ca și 3 anexe foarte interesante: Plante medicinale și aromatice care se cultivă în România, Calendarul agricol pentru sectorul vegetal și Compoziția chimică medie a unor furaje folosite în hrana animalelor.

Lucrarea are o dublă motivaţie:

1. Îmbunătăţirea performanţei actului decizional în domeniul industriei alimentare;
2. Stimularea extinderii procesului de certificare a sistemelor de management la un număr tot mai mare de organizaţii din industria alimentară, ca urmare a reducerii costurilor de proiectare, operaţionalizare şi monitorizare a acestora.

Deşi cercetările şi proiecţiile prezentate în lucrare au ca ţintă industria alimentară, sistemul de eco-management integrat, prin conţinutul şi forma propuse de autori, este aplicabil la nivelul oricărei organizaţii tehnico-productive, indiferent de domeniul activităţii.

Ca o consecință a integrării economiei noastre în cea a Uniunii Europene, în care calitatea în domeniul agroalimentar își are un loc bine definit, se impune acordarea studiului managementului calității produselor agroalimentare din țara noastră la rigorile și legislația europeană, astfel încât să putem „respira” cu produsele autohtone într-o piață cu tendințe de globalizare.

Cartea cuprinde o analiză a performanţelor sectorului agroalimentar începând cu anul 2007, în comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi o analiză a activităţii economico-financiare a unităţilor din industria alimentară din România.

Ecotehnologiile reprezintă totalitatea tehnologiilor din activitățile socioeconomice prin a căror utilizare se protejează mediul înconjurător.
Conform legii, protecția mediului este ansamblul acțiunilor de ocrotire și îmbunătățire a mediului înconjurător, de protejare și gospodărire judicioasă a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, fauna, flora și eșantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. Ea este un concept care se întâlnește în fiecare domeniu de activitate – industrie, agricultură, transport, comerț etc.
Protecția mediului nu trebuie confundată cu ecologia, care este o știința biologică de sinteză ce studiaza conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din factorii de mediu, precum și structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice și supraindividuale (populații, biocenoze) și a ecosistemelor.