Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Lucrarea se adresează celor care desfăşoară activităţi economice la nivel naţional şi internaţional, cu precădere actualilor şi viitorilor specialişti în afaceri internaţionale, încercând să ofere o prezentare cuprinzătoare a componentelor mediului internaţional de afaceri, dintr-o perspectivă dinamică şi evolutivă.

Cartea este rezultatul cercetărilor efectuate de autori în ultimul deceniu în domeniul economiei afacerilor internaţionale (international business economics). Având ca referinţă cărţi şi studii elaborate în spaţiul anglo-saxon şi în ţări europene (Franţa, Germania), inclusiv în ţara noastră, precum şi practica afacerilor internaţionale, s-a urmărit realizarea unui material comprehensiv şi de actualitate privind strategia şi tehnica operaţiunilor de comerţ exterior în condiţiile mediului global şi regional de afaceri.

Prin elaborarea cărţii de faţă, autorii au dorit să contribuie la îmbogăţirea literaturii economice româneşti pe tema reţelelor globale de producţie (RGP) – o problematică de foarte mare actualitate şi de mare interes pentru toate acele ţări ale lumii, incluzând România, care se bazează pe comerţul internaţional ca sursă importantă a creşterii şi dezvoltării economice. Întrucât problematica în sine este deosebit de complexă, rezultatele demersului de cercetare trebuie considerate ca având un caracter preliminar, ceea ce invită la continuarea şi aprofundarea cercetării în viitor.

Cartea începe cu o trecere în revistă a doctrinei mercantiliste, care a precedat gândirea economică modernă, continuând cu explicarea concepției lui Adam Smith, reprezentant al „școlii engleze”, care a promovat liberalismul clasic. Teoria mai realistă a lui David Ricardo, teoria avantajului relativ, ca și principiul avantajului comparativ sunt enunțate și demonstrate sistematic, inclusiv prin exemple detaliate, figuri etc.