Lucrarea aceasta, care reprezintă o continuare a volumului Artă în Academia de Studii Economice din Bucureşti, îşi propune să tezaurizeze şi să continue tradiţiile de mecenat pe care Academia le-a avut, cu precădere, în perioada interbelică.

Cartea cuprinde cinci mari capitole, iar la final, în cele şaisprezece anexe, sunt prezentate documente care vin să întregească istoria Academiei noastre. Unul dintre aceste documente, „Darea de seamă din 1926”, prezentată de Rectorul Ion N. Angelescu în faţa Consiliului de Administraţie, se încheie cu următoarele cuvinte: „Niciun concurs dat, niciun sacrificiu săvârşit, nicio muncă depusă, oricât de imensă ar fi ea, nu trebuie să îngreuneze idealismul nostru: opera ce săvârşim intră în Patrimoniul nostru naţional şi noi suntem slujitorii modeşti ai Naţiunii Române.”

Paul Bran a fost privit mereu ca omul pentru care ordinea de prioritate a lucrurilor se aranja în termeni profesionali și umani deopotrivă.