Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.

Stucturată în două părți, lucrarea se adresează atât persoanelor din mediul academic, cât și publicului larg. În prima parte se acordă o atenție deosebită conceptului de libertate, iar partea a doua, care dă și titlul lucrării, prezintă aspecte cum sunt: contextul geopolitic al conturării fenomenului de integrare vest-europeană, principalele etape ale Construcției Europene, crearea Consiliului Europei și rolul său în apărarea drepturilor omului.

Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Proiectul de cercetare cu denumirea generică Filosofie şi Economie s-a concretizat prin trei volume deja publicate în Editura ASE, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane, respectiv Etică şi raţionalitate economică, respectiv Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane. Acest al patrulea tom, Filosofie şi Economie. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic, coordonat de Loredana Cornelia Boşca şi Lucia Ovidia Vreja, reuneşte texte care pun accentul pe imperativele valorico-normative care structurează praxis-ul economic în lumea contemporană. Aceste studii constituie încercări de a ilustra modalităţile prin care, dincolo de dimensiunea etică şi meta-etică, reflecţia de tip filosofic oferă deschiderile necesare pentru abordarea comportamentului economic din perspectiva valorilor fiinţei umane în integralitatea să.