Cartea prezintă politicile fiscale de mediu în ţările din Europa Centrală şi de Est, politica fiscală de mediu fiind o parte esenţială a politicii fiscale a Uniunii Europene în contextul crizelor economice actuale. Astfel, este prezentată o analiză a impozitării energiei şi o evaluare a nivelului, tendinţelor şi structurii veniturilor fiscale de mediu ca parte din PIB, percepute de 10 ţări postcomuniste, membre UE: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia prin prelucrarea informaţiilor furnizate de baza de date Eurostat.

Manualul este destinat studenţilor din anul I master al Facultăţii de Administrare a Afacerilor (FABIZ), secţia cu limbă de predare germană. Capitolele manualului tratează determinarea necesarului de capital, optimizarea structurii financiare a întreprinderii, creditarea externă proprie, creditarea externă străină şi creditarea internă a întreprinderii, garanţiile de credit, metode de calcul investiţional, determinarea bugetului de capital, asigurarea lichidităţii şi planificarea financiară a întreprinderii.

Lucrarea îşi manifestă originalitatea prin realizarea unei prezentări analitice a tuturor componentelor pieţei financiare. Astfel, sunt avute în vedere pieţele de capital, a controlului, monetară, a titlurilor de stat, a asigurărilor şi fondurilor private de pensii, valutară şi a activelor alternative (imobiliare, metale şi pietre preţioase, petrol etc.). În această abordare originală, se remarcă includerea în „Pieţe financiare” a unor componente mai puţin abordate în lucrările anterioare din domeniu, respectiv a pieţei controlului şi a pieţei activelor alternative. Acestea sunt prezentate din perspectiva finanţelor comportamentale din practica financiară.

Această carte, destinată studenţilor din ciclul de licenţă şi liderilor de afaceri fără o pregătire specială în finanţe, este un repertoriu de modele clasice şi moderne de analiză financiară, de gestiune financiară şi de planificare.

Această lucrare constituie o analiză pornind de la determinantele teoretice ale echilibrului economic general: echilibrul financiar, echilibrul pieţei bunurilor şi serviciilor, echilibrul pieţei factorilor de producţie, echilibrul monetar şi echilibrul extern, încercând să le transpună în mediul macroeconomic românesc.