Prin conţinutul său, cartea se adresează, în primul rând, studenţilor din învăţământul economic, dar şi celor care doresc să cunoască şi să aprofundeze acest domeniu ce reprezintă o condiţie “sine qua non” a funcţionării organizaţiei.

Pe parcursul celor șase capitole, autoarea efectuează o incursiune în sistemele contabile ale lumii. Capitolul ce privește fiscalitatea abordează teme de interes, precum existența firmelor offshore din paradisurile fiscale.

Lucrarea oferă o modalitate originală de abordare a problematicii referitoare la conceptele şi practicile specifice controlului financiar, respectiv a expertizei contabile, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Fără a detalia în mod excesiv valentele informaţionale ale domeniului analizat, materialul surprinde aspecte variate.

Această carte, înscrisă în domeniul contabilităţii manageriale, a fost elaborată de autori cu convingerea că este nevoie de concreteţe şi de substanţă pentru valorizarea unui demers de o importanţă covârşitoare pentru succesul afacerilor – calculul de cost. Conştienţi că este necesar un asemenea demers, care să producă o aşezare a lucrurilor la nivelul cunoaşterii, autorii oferă perspectiva de gestiune, pe care orice actor economic trebuie să şi-o dorească operaţionalizată la nivelul afacerii sale – de aici, caracterul aplicativ al lucrării.

Doar ajunsă în mâinile dumneavoastră, această lucrare capătă, cu adevărat, valoare. Doar supusă atentei dumneavoastră analize, lucrarea noastră va fi revelatoare de conţinut. Doar utilizată în cadrul activităţilor curente – de învăţare (studenţi), de aplicare a demersului contabil (practicieni), de studiu (universitari) sau de lectură (pentru cei care doresc să deprindă tainele conducerii afacerilor) – lucrarea prinde viaţă.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.