Lucrarea se adresează studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti care studiază economia în limba engleză. Lucrarea este un manual, nu un tratat de etică a afacerilor. Scopul său principal este acela de a prezenta pe scurt şi clar temele esenţiale ale acestei discipline, de aşa manieraă încât lucrarea să fie instructivă atât teoretic, cât şi practic. Din acest motiv, conceptele şi principiile abstracte sunt ilustrate cu studii de caz relevante.

Contrar opiniilor curente, aspectele etice ale activităţilor de afaceri nu pot fi abordate direct, pornindu-se de la premisa că toată lumea este lămurită asupra noţiunilor elementare ale filosofiei morale. Dimpotrivă, acestea sunt destul de confuze şi controversate.

Primul capitol analizează critic o serie de accepţiuni populare ale eticii, reliefând deopotrivă conexiunile şi diferenţele dintre etică şi alte componente ale vieţii sociale şi spirituale, precum credinţa religioasă, tradiţiile şi reglementările legale.

Capitolul al doilea scoate la iveală implicaţiile etice intrinseci însuşi conceptului de business, majoritatea gravitând în jurul elementului esenţial al afacerilor, profitul. Teoria şi practica demonstrează că adoptarea unui comportament etic în afaceri nu dăunează inevitabil profitului; dimpotrivă, pe termen lung, o bună reputaţie etică poate fi un decisiv avantaj competitiv.

O temă esenţială priveşte relaţia dintre moralitate şi legalitate în afaceri. Multe confuzii şi erori decizionale decurg din opinia destul de răspândită, potrivit căreia respectarea legislaţiei în vigoare echivalează cu moralitatea afacerilor. Autorul încearcă să demonteze această idee cu varii argumente, unele prezentate în capitolul al doilea, restul în capitolul al treilea, consacrat normelor şi valorilor morale. O atenţie specială este acordată relativismului cultural şi etic, ce tinde să devină perspectiva axiologică dominantă a vremurilor noastre.

Capitolul al patrulea prezintă cele mai influente teorii etice: utilitarismul, etica datoriei de inspiraţie kantiană şi etică aristotelică a virtuţii. Fiecare dintre aceste teorii edifică un cadru conceptual şi un model analitic, ce pot fi de folos în susţinerea cu argumente solide a celor mai bune decizii etice în anumite circumstanţe concrete.

Teoriile etice nu pot răspunde la întrebarea: de ce ar trebui să urmărim a face afaceri respectând anumite standarde morale?

Capitolul al cincilea abordează poate cea mai importantă secţiune argumentativă din etica afacerilor, interesul raţional sau „egoismul luminat“. Bazându-se pe concluziile logice la care conduce teoria jocurilor, interesul raţional susţine că standardele etice merită a fi respectate în business, cel puţin atâta timp cât, pe termen lung, aceasta este strategia câştigătoare: Good ethics is good business.

Capitolul al şaselea abordează responsabilitatea corporativă, prezentând argumentele pro şi contra ideii că o organizaţie impersonală, o ficţiune juridică precum o corporaţie poate avea responsabilităţi morale. Între anumite limite, există suficiente motive pentru a vorbi cu sens despre responsabilitate corporativă, ce se structurează pe diferite paliere: economic, legal, moral şi filantropic.

Un al doilea volum va aborda cele mai semnificative probleme specifice ale eticii afacerilor, printre care: acţionari şi manageri; drepturi şi obligaţii ale angajaţilor; afaceri şi consumatori; probleme de protecţie a mediului natural; etica afacerilor internaţionale în contextul economiei globale.