Lucrarea tratează o problematică complexă din perspectiva a două domenii fundamentale, respectiv finanţe corporative şi management, în context naţional şi internaţional. Cercetarea se realizează pe două coordonate care urmăresc permanent atât aspecte teoretice, cât şi studii empirice, pornind de la rezultatele cercetărilor de referinţă anterioare, publicate cu preponderență în literatura internaţională.

Lucrarea, bine structurată, cu un nivel calitativ ridicat prin valoarea informației științifice, prezintă o analiză a teoriilor clasice și moderne privind politica de finanțare. Pe lângă analiza teoriilor clasice, s-a pus accentul pe cele două teorii utilizate în prezent pentru a explica politica de finanțare: teoria semnalului și teoria de agent (în cadrul companiilor listate la Bursa de Valori din București).

Cartea prezintă politicile fiscale de mediu în ţările din Europa Centrală şi de Est, politica fiscală de mediu fiind o parte esenţială a politicii fiscale a Uniunii Europene în contextul crizelor economice actuale. Astfel, este prezentată o analiză a impozitării energiei şi o evaluare a nivelului, tendinţelor şi structurii veniturilor fiscale de mediu ca parte din PIB, percepute de 10 ţări postcomuniste, membre UE: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia prin prelucrarea informaţiilor furnizate de baza de date Eurostat.

Lucrarea îşi propune studiul progresiv al comportamentelor descrise de teoria pieţelor de capital, de la cele propuse de teoria pieţelor eficiente până la comportamentele haotice şi cele specifice teoriei pieţelor fractale, investigând şi posibilitatea previzionării comportamentului seriilor de timp financiare prin intermediul conceptelor şi instrumentelor inteligenţei artificiale (reţele neurale artificiale, logica fuzzy, sisteme hibrid neuro-fuzzy).

Subiectul abordat în această carte, creşterea economică, este de relevanţă evidentă, fiind un element central al tuturor programelor macroeconomice. Prezentarea modelelor clasice şi moderne de creştere economică aduce în lumină pârghiile prin care sectorul public şi cel privat pot contribui la stimularea economiei reale.