Cartea surprinde problematica complexă şi delicată a sistemelor de control de gestiune, urmărind o serie de obiective: analiză critică a instrumentelor controlului de gestiune utilizate la nivel naţional şi internaţional; necesitatea implementării unui sistem de control de gestiune; posibilităţile de implementare a unor sisteme de control de gestiune, în contextul mediului românesc; dificultăţile de implementare şi post-implementare; tentaţiile şi riscurile denaturării informaţiilor în controlul de gestiune; identificarea şi  analizarea anumitor metode de contabilitate creativă în controlul de gestiune.

În cele două volume ale lucrării Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene, autorii au urmărit să prezinte, în principal, diverse fragmente din reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, însoţite de aplicaţii practice care au legătură cu acestea. În plus, pentru o imagine cât mai completă, abordarea contabilă este însoţită de extrase din codul fiscal şi legea societăţilor.

Aceste două cărți se vând doar împreună, ca set compus din două volume ale unei aceleiași lucrări.

Elaborată într-un limbaj prietenos şi inteligibil, cartea este menită să contribuie la construcţia şi modelarea raţionamentului profesional în condiţiile manifestării libere a dezvoltării politicilor contabile ale entităţii economice. Ea reprezintă un instrument util, destinat atât studenţilor, cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ superior, cât şi tuturor specialiştilor interesaţi de acest domeniu.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.