În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.

Lucrarea analizează, pe de o parte, realizările şi limitele privind procesul de convergenţă contabilă internaţională, iar, pe de altă parte, evoluţia raportării financiare în contextul aplicării standardelor internaţionale de raportare financiară la nivel mondial. Este explicat totodată rolul contabilităţii şi al raportării financiare într-un moment aparte, cel al crizei economice mondiale. România, ca o componentă a ansamblului economic internaţional, este parte integrantă a tuturor schimbărilor intervenite (globalizare, convergență contabilă, criză).

În contextul societăţilor comerciale, noţiunile de transparență şi responsabilitate trebuie înţelese într-un cadru normativ larg, care vizează aspecte precum guvernanţa corporativă, instrumentele financiare, sistemul contabil, responsabilitatea socială sau performanţa de mediu.

Cartea surprinde problematica complexă a referenţialului contabil internaţional, constituindu-se într-o nouă provocare adresată studenţilor şi profesorilor, experţilor şi auditorilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor, altfel spus, tuturor celor care cotizează pentru promovarea în mediul românesc a unei contabilităţi moderne.

Ediția este bilingvă (română/engleză).