Lucrarea tratează o problematică complexă din perspectiva a două domenii fundamentale, respectiv finanţe corporative şi management, în context naţional şi internaţional. Cercetarea se realizează pe două coordonate care urmăresc permanent atât aspecte teoretice, cât şi studii empirice, pornind de la rezultatele cercetărilor de referinţă anterioare, publicate cu preponderență în literatura internaţională.

Analiza cost-beneficiu (ACB) reprezintă un instrument de evaluare a oportunităţii unor politici publice sau proiecte publice de investiţii, care este pe cât de bine cunoscut şi întipărit în practică publică (cel puţin invocat, dacă nu aplicat la rigoare), pe atât de pasibil de critici, îndoieli ce privesc, mai degrabă, nevoia continuă de a găsi instrumente alternative în situaţii de vădită nepotrivire a ACB cu varii contexte date

Manualul cuprinde 13 capitole, care abordează principalele teme din sfera finanţelor publice, cum sunt: funcţiile şi rolul finanţelor în economie, veniturile publice, cheltuielile publice, sistemul bugetar, creditul public, sistemul fiscal şi principalele tipuri de impozite, teorii privind finanţele.

Lucrarea, bine structurată, cu un nivel calitativ ridicat prin valoarea informației științifice, prezintă o analiză a teoriilor clasice și moderne privind politica de finanțare. Pe lângă analiza teoriilor clasice, s-a pus accentul pe cele două teorii utilizate în prezent pentru a explica politica de finanțare: teoria semnalului și teoria de agent (în cadrul companiilor listate la Bursa de Valori din București).

Lucrarea îşi propune studiul progresiv al comportamentelor descrise de teoria pieţelor de capital, de la cele propuse de teoria pieţelor eficiente până la comportamentele haotice şi cele specifice teoriei pieţelor fractale, investigând şi posibilitatea previzionării comportamentului seriilor de timp financiare prin intermediul conceptelor şi instrumentelor inteligenţei artificiale (reţele neurale artificiale, logica fuzzy, sisteme hibrid neuro-fuzzy).