Contabilitatea (menţionată şi de Marin Sorescu, ca titlu al uneia dintre poeziile sale) este o lume a cifrelor. Totuşi, putem gândi şi dincolo de ele. Într-o lume în continuă schimbare, consumăm resurse în loc să încercăm să le câştigăm. Prin urmare, prezenta lucrare aduce în lumina reflectoarelor conceptele de guvernanţă corporativă, responsabilitate socială şi sustenabilitate, care au pătruns în viaţa organizaţiilor, în cele mai multe cazuri aducând multiple beneficii, în special pe linia satisfacţiei şi a atitudinii pozitive a tuturor părţilor interesate.

Autorii au surprins aspecte caracteristice contabilităţii instituţiilor publice din România, dezbătute prin raportare la reglementările naţionale în domeniu. Cartea se bazează pe descrierea practicilor de contabilitate specifice diferitelor tipuri de instituţii ce activează în sectorul public naţional. Lucrarea este structurata pe principalele clase de operaţiuni, care pot interveni în activitatea unei instituţii publice din momentul obţinerii finanţării şi până la întocmirea situaţiilor financiare.

Prin conţinutul său, cartea se adresează, în primul rând, studenţilor din învăţământul economic, dar şi celor care doresc să cunoască şi să aprofundeze acest domeniu ce reprezintă o condiţie “sine qua non” a funcţionării organizaţiei.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.

Lucrarea analizează, pe de o parte, realizările şi limitele privind procesul de convergenţă contabilă internaţională, iar, pe de altă parte, evoluţia raportării financiare în contextul aplicării standardelor internaţionale de raportare financiară la nivel mondial. Este explicat totodată rolul contabilităţii şi al raportării financiare într-un moment aparte, cel al crizei economice mondiale. România, ca o componentă a ansamblului economic internaţional, este parte integrantă a tuturor schimbărilor intervenite (globalizare, convergență contabilă, criză).