Lucrarea „Pieţe şi sisteme financiare” deschide o nouă colecţie a Editurii ASE, intitulată „Pieţe financiare”.

Volumul are o structură logică, demersul fiind progresiv. Capitolele 1 şi 2 ale cărţii relevă structura şi rolul sistemelor şi pieţelor financiare în plan naţional şi internaţional. Următoarele două capitole prezintă o analiză detaliată a sistemelor financiare dezvoltate, precum şi a pieţelor financiare emergente. Lucrarea se încheie cu monografia sistemului financiar românesc.

Lucrarea îşi manifestă originalitatea prin realizarea unei prezentări analitice a tuturor componentelor pieţei financiare. Astfel, sunt avute în vedere pieţele de capital, a controlului, monetară, a titlurilor de stat, a asigurărilor şi fondurilor private de pensii, valutară şi a activelor alternative (imobiliare, metale şi pietre preţioase, petrol etc.). În această abordare originală, se remarcă includerea în „Pieţe financiare” a unor componente mai puţin abordate în lucrările anterioare din domeniu, respectiv a pieţei controlului şi a pieţei activelor alternative. Acestea sunt prezentate din perspectiva finanţelor comportamentale din practica financiară.

Această lucrare constituie o analiză pornind de la determinantele teoretice ale echilibrului economic general: echilibrul financiar, echilibrul pieţei bunurilor şi serviciilor, echilibrul pieţei factorilor de producţie, echilibrul monetar şi echilibrul extern, încercând să le transpună în mediul macroeconomic românesc.

Analiza cost-beneficiu (ACB) reprezintă un instrument de evaluare a oportunităţii unor politici publice sau proiecte publice de investiţii, care este pe cât de bine cunoscut şi întipărit în practică publică (cel puţin invocat, dacă nu aplicat la rigoare), pe atât de pasibil de critici, îndoieli ce privesc, mai degrabă, nevoia continuă de a găsi instrumente alternative în situaţii de vădită nepotrivire a ACB cu varii contexte date

Cartea prezintă politicile fiscale de mediu în ţările din Europa Centrală şi de Est, politica fiscală de mediu fiind o parte esenţială a politicii fiscale a Uniunii Europene în contextul crizelor economice actuale. Astfel, este prezentată o analiză a impozitării energiei şi o evaluare a nivelului, tendinţelor şi structurii veniturilor fiscale de mediu ca parte din PIB, percepute de 10 ţări postcomuniste, membre UE: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia prin prelucrarea informaţiilor furnizate de baza de date Eurostat.