Logistica și distribuția mărfurilor. Note de curs

Lucrarea face o analiză a rolului culturii asupra dezvoltării economice a României.
Astfel, se prezintă dezvoltarea culturii antreprenoriale din țara noastră după 1990, punându-se accentul pe: schimbarea paradigmei sociale, primii antreprenori, evoluțiile din anii 2000 sau impactul crizei economice. Autorul analizează influența ortodoxismului asupra culturii muncii din România, explicând rolul bisericii de-a lungul istoriei, dar și relația dintre biserică și stat. Sunt prezentate regiunile istorice ale României, din punctul de vedere al principalilor indicatori macroeconomici, dar și din punct de vedere cultural. Un important capitol este acela al analizei relațiilor economice dintre România și vecinii săi, făcând o paralelă a evoluției schimburilor economice, încadrate într-o paradigmă culturală.

Autoarea prezintă principalele aspecte privind initierea si dezvoltarea afacerilor electronice. Cu un continut tematic organizat pe parcursul a 11 capitole, lucrarea cuprinde modelele, aplicatiile si tehnologiile suport pentru e-Business, abordările teoretice fiind completate de exemplificări sugestive care ajută cititorul să înteleagă mecanismele specifice mediului online de afaceri.

Lucrarea cuprinde o suită de probleme de mare importanță, cu ancorare în științe ale naturii și social-economice consacrate, de unde sunt preluate elemente aplicative specifice, care constituie fundamentele studiului grupelor de mărfuri.
Cartea se adresează studenților Facultății de Comerț, în special, și ai facultăților economice, în general, fiind utilă și altor specializări, ca și specialiștilor din comerț și din variatele domenii ale practicii.

Lucrarea pornește de la ideea că managementul resurselor umane (MRU) a dus, în principal, la modificarea funcției de personal a firmelor (a conducerii sau gestiunii personalului/resurselor umane), pe măsură ce acest nou mod de a înțelege locul și rolul resurselor umane în intreprindere, pe de o parte, și rolul și „obligațiile” acesteia (ale întreprinderii) față de om, pe de altă parte, își fac loc în practica conducerii personalului.

Retorica lucrării este construită în jurul consumului, analizat nu dintr-o perspectivă utilitaristă, ca banal mijloc de satisfacere a nevoilor, ci prin prisma noii sale valențe, de valoare în sine, pe care a dobândit-o în societatea capitalistă a ultimelor decenii ale secolului XX.

Modelul de consumerism etic este propus ca reper în adoptarea unui comportament de consum responsabil, în măsură să contribuie la dezvoltarea durabilă, iar conceptele de „Fairtrade” și „Rainforest” sunt aduse în discuție ca garanții ale unor practici agricole și comerciale echitabile.